Dincolo de… sticlă

Mi-a fost dată viaţa într-o eprubetă cu pereţii ce-mi arătau privirea din frumuseţea grădinii de flori. Printre ele, te-am aflat pe tine udându-le cu apa sufletului. Am vrut să te strig, să te aud vorbindu-le, să te ating, dar glasul se oprea în pereţii sticlei din juru-mi. Nu mai trăiam. Eram pierdut. Mi-am zis : îmi fac operaţie de traheostomie în pereţii sticlei ce mă înconjurau să pot respira cu tine din tine pentru mine să trăiesc iubirea.