Ei

În cavalcada rotocoalelor de fum înlănţuite din umedul pământ de flori bătute-n jurul trupului cu faţa la noaptea prinsă-n steaua ce străluce, Tu chiar de nu ştii ce ţi-ai dori să ştii, să nu uiţi printre tot şi toate cum lacrima din roua dimineţii, în curcubeul vieţii se desface.